Am uitat parola
|
Amintiri frumoase
Tuturor ni s-au întâmplat lucruri de care ne amintim cu plăcere. Împărtășește-ne astfel de amintiri plăcute.
Mesaje
Plecasem catre Predeal cu indoiala si cu inima strinsa pentru ca lasasem acasa omul iubit, iar eu ma indreptam catre o tabara de schi. Frigul din compartiment nu facea decit sa-mi intepeneasca gindurile la aceeasi imagine - ultimul nostru dans. Ningea cu disperare, cu fulgi mici, zgirciti care se adunau pe hol intr-un strat periculos. Am reusit sa atipesc iar cind am deschis ochii ne apropiasem destul de mult de Brasov.Zorii se iveau cenusii de sub perdeaua deasa de fulgi, asa ca am zarit cu greu placa ce ne anunta destinatia. Cit pe ce sa ne ratacim de la coada trenului pina la splendida gara, caci nu vedeam la un metru in fata. Primele douazeci de minute, o liniste deplina a domnit in sala garii; ne toropise caldura. Apoi limbile au inceput sa se dezlege si voia buna a pus stapinire pe situatie. Ce putea fi mai minunat decit sa ninga destrabalat cu fulgi uriasi, peste padurea de brazi ce ne luase ostatici? Trenurile soseau unul dupa altul si tot mai multi ne adunam... incepusem sa facem cunostinta la intimplare, strigam dupa o cafea (la schimb cu un regat, desigur....al tineretii noastre) si rideam in hohote de noii sositi, la fel de muti si purtind povara de omat ca niste vajnici locuitori ai nametilor in floare, cum fusesem si noi cu putin mai devreme.Ne-au cazat la Scarisoara (nu, nu in pestera, dar vila ce-i purta numele nu era cu mult diferita...lol) iar a doua zi, cind am scos nasul din birlog, am vazut cel mai frumos peisaj din viata mea.Atunci am spus ca tot ceea ce am indurat a meritat sacrificiul! ZApada era neatinsa si pina in briu,stralucind orbitor sub un cer "albastru de Voronet"iar de la inaltimea la care era postata vila, ni se parea ca suntem zeii orasului ce ni se asternea sub picioare, stapinii padurii ce ne inconjura.
loreley - 27.04.2004
momentan sint cam 3500 utilizatori ai acestui site . daca sint urmarite mesajele de la fiecare dintre minunatele subiecte propuse se poate observa ca foarte putini care scriu periodic . adaugindui si pe aceiia cu aparitii singulare ( sau aproape ) nu cred ca se depaseste 100 . daca reuseste cineva ca prin cine stie ce calcul sa ajunga la un rezultat multumitor as dori tare mult sa mi-l spuna si mie .
subiecte de-a dreptul stupide :
1. de ce isi insala barbatii partenera
2........................femeile ................
3. cond. fem. divortate
4. ........ barb. ............
5. astenia de primavara
6. ce ai zice ca membrii site-ului .... bla bla bla
7. cum ti-ai pacalit .........
8. ce hobby-uri ai
si sa nu uitam si de cele la care nu a mai scris nimeni nimic de o luna
sa luam ca ex. subiectul " cum te distrezi ". prima interventie a fost pe 22.04.2003 , ultima 25.03.2004 . in total sint 28 de mesaje . concluzia o las in seama voastra .
bigbrother - 27.04.2004
amintirile din copilărie,două scrisori din adolescență, faptul că ne+am regăsit prin Internet cu cei 2 scriitori
onio3 - 26.04.2004
Am foarte multe amintiri frumoase...asta pt ca am avut multi prieteni si cred, noroc si credinta. Multe amintiri frumoase au fost acelea in care am facut cadouri; un zambet este in anumite momente cea mai frumoasa amintire. Am oferit eseurile mele publicate intr-o revista cunoscuta, celor dragi..........
lisa - 10.04.2004
Pagina: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următoarele
Postează un mesaj pe acest subiect
tac mi aut
Plecasem catre Predeal cu indoiala si cu inima strinsa pentru ca lasasem acasa omul iubit, iar eu ma indreptam catre o tabara de schi. Frigul din compartiment nu facea decit sa-mi intepeneasca gindurile la aceeasi imagine - ultimul nostru dans. Ningea cu disperare, cu fulgi mici, zgirciti care se adunau pe hol intr-un strat periculos. Am reusit sa atipesc iar cind am deschis ochii ne apropiasem destul de mult de Brasov.Zorii se iveau cenusii de sub perdeaua deasa de fulgi, asa ca am zarit cu greu placa ce ne anunta destinatia. Cit pe ce sa ne ratacim de la coada trenului pina la splendida gara, caci nu vedeam la un metru in fata. Primele douazeci de minute, o liniste deplina a domnit in sala garii; ne toropise caldura. Apoi limbile au inceput sa se dezlege si voia buna a pus stapinire pe situatie. Ce putea fi mai minunat decit sa ninga destrabalat cu fulgi uriasi, peste padurea de brazi ce ne luase ostatici? Trenurile soseau unul dupa altul si tot mai multi ne adunam... incepusem sa facem cunostinta la intimplare, strigam dupa o cafea (la schimb cu un regat, desigur....al tineretii noastre) si rideam in hohote de noii sositi, la fel de muti si purtind povara de omat ca niste vajnici locuitori ai nametilor in floare, cum fusesem si noi cu putin mai devreme.Ne-au cazat la Scarisoara (nu, nu in pestera, dar vila ce-i purta numele nu era cu mult diferita...lol) iar a doua zi, cind am scos nasul din birlog, am vazut cel mai frumos peisaj din viata mea.Atunci am spus ca tot ceea ce am indurat a meritat sacrificiul! ZApada era neatinsa si pina in briu,stralucind orbitor sub un cer "albastru de Voronet"iar de la inaltimea la care era postata vila, ni se parea ca suntem zeii orasului ce ni se asternea sub picioare, stapinii padurii ce ne inconjura.
Am foarte multe amintiri frumoase...asta pt ca am avut multi prieteni si cred, noroc si credinta. Multe amintiri frumoase au fost acelea in care am facut cadouri; un zambet este in anumite momente cea mai frumoasa amintire. Am oferit eseurile mele publicate intr-o revista cunoscuta, celor dragi..........
Nu ma asteptam sa citeasca cineva si chiar sa-mi raspunda...!
Din pacate, este un tren pirdut, dupa care nu mai are rost sa alerg pentru ca altii s-au trezit mai devreme decat mine.
Ramane o amintire frumoasa, pe care o voi purta mereu cu mine si pe care nimeni nu mi-o va putea lua.
Poate ca o sa ne mai intalnim, cine stie...dar, dupa cum am spus, sanse nu mai sunt.
Pentru a posta un mesaj în forum trebuie să fii logat.
|
